Am publicat recent împreună cu Felicia Cărbunaru (Administrația Națională de Meteorologie) în "Weather, Climate, and Society" (una dintre revistele editate de Societatea Americană de Meteorologie) un studiu în care analizăm pentru prima dată decesele cauzate de trăsnete în România. Pentru acest studiu am folosit un set de date, furnizat de Institutul Național de Statistică, ce conține informații despre 724 decese provocate de trăsnete în România între 1999 și 2015 (i.e., 42.6 decese pe an).
Numărul anual al deceselor cauzate de trăsnete a scazut de la 65 decese pe an între 1999 și 2003 la 23 decese între 2011 și 2015 (Figura 1a). O posibilă explicație pentru acestă scădere a numărului deceselor în ultimi ani este legată de dezvoltarea serviciilor de urgență (e.g., Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare - SMURD oficial operațional din 1996, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență - IGSU înființat în 2004) care au împiedicat ca unele dintre accidentele produse de trăsnete să ducă la decese.
Figura 1. a) Numărul de decese asociate trăsnetelor din România între 1999-2015. În dreptul fiecărei coloane este indicată rata de mortalitate (i.e., decese per milion de locuitori pe an). b) Distribuția lunară a numărului de decese la trăsnete. (Figură reprodusă din Antonescu and Carbunaru 2018.) ©American Meteorological Society.
Majoritatea deceselor asociate trăsnetelor au avut loc în Mai-August (42% din totalul deceselor) cu un maxim în Iunie (31% ) și Iulie (28%) (Figura 1b). Cea mai mare rată a mortalității (>2,6 decese per milion de locuitori pe an) sa înregistrează în regiunea de sud-vest a României, o regiune caracterizată de valori mari ale densității trasnetelor (>2 trasnete pe kilometru pătrat pe an, Figura 2) și în care >40% din populație trăiește în zone rurale. Majoritatea deceselor (78%) au fost raportate în zonele rurale. Aproximativ 78% dintre victime au fost bărbați. Cel mai vulnerabil grup a fost cel al bărbaților cu vîrste cuprinse între 10-39 de ani care trăiesc în zonele rurale.
Figura 2. Densitatea medie anuală a trăsnetelor în România între 2003 și 2007. (Figură reprodusă din Antonescu and Burcea 2010.) ©American Meteorological Society.
În concluzie, acest studiu arată că România are una dintre cele mai mari (daca nu chiar cea mai mare) rate a moratalității la trăsnete din Europa. Chiar dacă acestă rată a scăzut în ultimi ani, credem că numărul deceselor la trăsnete poate fi în continuare redus, de exemplu, prin campanii de informare privind riscurile asociate trăsnetelor și prin dezvoltarea unor resurse pentru protecția la trăsnete (de exemplu, www.lightningsafety.noaa.gov).