World Economic Forum a publicat (15 Ianurie 2020) raportul privind riscurile globale pentru 2020 elaborat de Global Risk Initiative. Concluziile principale ale acestui raport sunt
Amenințările severe asupra climatului nostru reprezintă cele mai importante riscuri pe termen lung identificate în raportul Global Risk, iar “confruntările economice“ și “polarizarea politică internă“ au fost recunoscute ca riscuri semnificative pe termen scurt în 2020.
Pentru a înțelege mai bine concluziile acestui raport trebuie să analizăm terminologia folosită. În raport sunt definite 30 de riscuri globale grupate în riscuri economice (e.g., șomaj, crize fiscale), de mediu (e.g., fenomene meteorologice extreme, dezastre naturale), geopolitice (e.g., arme de distrugere în masă, atacuri teroriste), societale (e.g., criza apei, boli infecțioase) și tehnologice (e.g., atacuri cibernetice, furt de date). Pentru a identifica cele mai importante 10 riscuri au fost trimise chestionare la care au răspuns 750 experți internaționali și factori de decizie. Pentru fiecare dintre cele 30 de riscuri globale participanții au evaluat (1) probabilitatea de apariție a fiecărui risc global în următorii 10 ani și (2) severitatea și impactul la nivel global dacă aceste evenimente se produc folosind o scară de la 1 la 5: probabilitatea de apariție - 1 pentru “foarte puțin probabil“ și 5 “foarte probabil“; impact: 1 pentru “minimal“ și 5 “catastrofic“. Pe baza răspunsurilor au fost apoi calculate mediile pentru probabilitatea de apariție si impact. În graficul de mai jos sunt reprezentate aceste medii.
Astfel primele cinci riscuri globale în termeni de probabilitate de apariție sunt toate riscuri de mediu: fenomenele meteorologice extreme, eșecul acțiunilor climatice, dezastre naturale, reducerea biodiversității și dezastre naturale produse de om. În ceea ce privește impactul primele cinci riscuri globale sunt: eșecul acțiunilor climatice, arme de distrugere în masă, reducerea biodiversității, fenomenele meteorologice extreme și criza apei. Raportul trage un semnal de alarmă asupra:
fenomenele meteorologice extreme care sunt asociate cu pagube materiale însemnate și pierderi de vieți omenești
eșecului privind mitigarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la noile condiții climatice de către guverne și mediul de afaceri.
daunelor și dezastrelor naturale provocate de om, inclusiv criminalitatea de mediului, cum ar fi deversările de petrol și contaminarea radioactivă.
pierderilor majore de biodiversitate și colapsul ecosistemelor (terestru sau marin) cu consecințe ireversibile asupra mediului, ceea ce duce la epuizarea resurselor atât pentru oameni, cât și pentru industrii.
dezastrelor naturale majore, precum cutremurele, tsunami, erupții vulcanice și furtuni geomagnetice.