a) Precipitațiile extreme - Ce știm până acum?
Harta idealizată de mai jos (Figura SPM.3 din "Summary for Policymakers") prezintă o sinteza a studiilor privind schimbările observate în cazul evenimentelor cu precipitații extreme și nivelul de încredere privind contribuția antropică la schimbările observate pentru diferite regiuni ale lumii (45 regiuni reprezentate prin hexagoane care corespund regiunilor de referință din IPCC AR6 Working Group I).
Conform raportul IPCC, cantitatea anuală maximă de precipitații pentru o zi sau cinci zile consecutive a crescut (probabilitate 66-100%) începând cu 1950 la scară globală pentru majoritatea regiunilor pentru care există date suficiente pentru analiza trendurilor (secțiunea A.3.2 din "Summary for Policymakers").
Există un consens în privința creșterii precipitațiilor extreme pentru Europa (cu excepția regiunii Mării Mediterane), America de Nord (partea centrală și de est) și Asia (19 din cele 45 de regiuni). Pentru celelalte regiuni fie nu există un consens (8 regiuni) fie numărul de studii/date este limitat (18 regiuni).
Raportul IPCC arată că pentru România există o creștere a precipitațiilor extreme pentru jumătatea de nord (cu un nivel scăzut de încredere privind influența antropică asupra acestei creșteri). Pentru jumătatea de sud a României nu există un consens în comunitatea științifică privind schimbările în precipitațiile extreme.
b) Precipitațiile extreme - Ce ne așteaptă până în următorii ani?
Figura de mai jos (Figura SPM.6 din "Summary for Policymakers") prezintă modul în care va crește frecvența de apariție și intensitatea evenimentelor cu precipitații extreme pentru diferite valori ale încălzirii globale.
Precipitațiile extreme sunt definite ca evenimentele pentru care cantitatea zilnică de precipitații a fost depășită în medie odată la 10 ani în perioada preindustrială (1850-1900).
O creștere a temperaturii medii globale cu 0.5°C duce la o creștere (probabilitate 90-100%) a frecvenței de apariție și a intensității precipitațiilor extreme pentru cea mai mare pare a regiunilor.
Creșterea temperaturii medii globale duce la o creștere a evaporării și a capacității atmosferei de a reține vapori de apă. Intensitate precipitațiilor extreme la scară globală va crește cu 7% pentru fiecare creștere cu un grad a temperaturii medii globale (secțiunile B.2.2 și B.2.2 din "Summary for Policymakers").
